• Capitolul 3. Veganismul bio ca să vindecăm planeta > I. Răciţi planeta şi refaceţi mediul
    • I. Răciţi planeta şi refaceţi mediul

      Eliminaţi metanul, carbonul negru şi alte gaze de seră

      Zootehnia - cea mai mare producătoare de metan

      Dioxidul de carbon nu este duşmanul nostru cel mai rău, metanul este. Şi metanul vine din creşterea animalelor des consum.

      Noi putem începe prin a tăia cel mai mare producător de metan din lume, adică creşterea animalelor de consum. Deci, ca să răcim planeta cât mai repede, trebuie să oprim consumul de carne, ca să oprim industria de creştere a animalelor de consum, deci să oprim gazele de seră, metanul şi alte gaze toxice de la industria animală.

       

      Gazele de seră şi potenţialul de încălzire globală

      Gazele de seră

      CO2

      (dioxidul de carbon)

      CH4

      (metanul)

      N2O

      (oxidul de azot)

      Potenţialul de incălzire

      globală (GWP)*

      1

      25*

      298*

      Concentraţia atmosferică pre-industrială

      280 ppm

      0.715 ppm

      0.270 ppm

      Concentraţia atmosferică in 2005

      379 ppm

      1.774 ppm

      0.319 ppm

      Procentul de contribuţie al industriei animale**

      9%

      37%

      65%

       

      * Pe o medie de 100 de ani, metanul şi oxidul de azot sunt de 25 şi respectiv de 298 de ori mai puternice, fiecare în parte, decât dioxidul de carbon ca potenţial de încălzire globală. Pe o medie de 20 de ani, metanul este de 72 de ori mai puternic. (O parte pe milion – ppm- înseamnă o parte la 1 milion de părţi.) (IPCC-ul, Al Patrulea Raport de Analiză, 2007, Tabelul 2.14)

      ** Steinfeld et al. Umbra lungă a zootehniei, 2006.

       

       Dacă fiecare om din lume ar adopta această practică simplă dar eficientă, adică o alimentaţie fără produse animale, atunci am putea inversa efectul încălzirii globale imediat. Apoi, o să avem timp să putem adopta măsuri pe termen lung cum ar fi o tehnologie mai verde, ca să îndepărtăm carbonul din atmosferă.

      În realitate, dacă ignorăm oprirea producţiei de carne, toate aceste eforturi verzi o să fie anulate ca efect sau se poate să pierdem planeta înainte să putem avea şansa să instalăm orice tehnologie verde, cum ar fi puterea eoliană sau solară sau maşini hibride mai multe.

      Cercetătorii de la NASA au anunţat acum că metanul, un gaz de seră foarte puternic a cărui sursă majoră de producţie creată de om este industria animală, reţine căldura de o sută de ori mai mult decât dioxidul de carbon, pe o perioadă de peste cinci ani.

       

      “Metanul încălzeşte planeta de 72 de ori mai mult decât CO2, pe o perioadă de 20 de ani.” 62

      — Panelul Interguvernamental despre Schimbarea Climei

       

      “Metanul încălzeşte pământul de 100 de ori mai mult decât CO2 pe o perioadă de cinci ani.”

      “O tonă de metan emis azi o să ducă la mai multă încălzire pe un an de zile decât ar face o tonă de CO2 emis de azi până în 2075.” 63

      — Dr. Kirk Smith, profesor de Sănătate Globală a Mediului, Univ. California, Berkeley

       

      Vă rog, să nu uitaţi că deşi zootehnia a fost raportată că generează 18% din emisiile globale de gaze de seră, ceea ce este mai mult decât contribuţia sectorului de transport al întregii lumii, aceasta este o subestimare, pentru că de curând calculele revizuite au arătat că este posibil să genereze mai mult de 50% din totalul emisiilor globale. Repet: contribuţia zootehniei a fost revizuită, este posibil ca ea să genereze peste 50% din totalul emisiilor globale, mai mult de 50% vine din industria animalelor de consum. Deci, aceasta este soluţia numărul unu.64

      Pericolul metanului şi a hidrogenului sulfurat

      Când este frig, metanul este compresat pe fundul oceanului şi stă acolo, fără nici un pericol. Dar acum când vremea se încălzeşte, aceste gaze vor fi eliberate. Ele sunt deja eliberate în atmosferă, aşa cum ştiţi din rapoartele ştiinţifice. Permafrostul se topeşte cu fiecare zi.65

      Sunt deja semne că aceste pericole se apropie, prin observaţiile asupra lacurilor şi a altor zone pline de bule de metan, gaz care in mod normal era depozitat în siguranţă sub stratul de sol îngheţat al pământului.66 Nimeni nu ştie când va veni ziua când cantităţi enorme vor fi eliberate necontrolat, ducând la o creştere rapidă a temperaturii care ar cataliza încălzirea globală finală. Aceasta ar fi catastrofal pentru noi.

      “Permafrostul este ca o bombă cu ceas aşteptând să se declanşeze – pe măsură ce se topeşte, mii de teragrame de metan pot fie liberate în atmosferă, accelerând încălzirea globală. Această sursă de metan recunoscută acum nu este încă inclusă în modelele climatice.” 67

      (un teragram = un milion de tone)

      — Dr. Katey Walter, ecologist al ecosistemelor acvatice, Univ. Alaska

       

      Nu doar pentru metan trebuie noi să ne facem griji. Mai sunt multe alte gaze din ocean. De exemplu sulfura de hidrogen a fost făcută responsabilă de dispariţia a peste 90% din creaturile vii de pe planeta noastră în trecut.68

      În funcţie de doză, sulfura de hidrogen singură poate duce la iradierea diferitelor organe ale corpului cum ar fi ochii, nasul şi gâtul, poate determina constricţia bronhiilor, avorturi spontane, funcţii anormale ale corpului, dureri de cap, moleşeală, vomă, tuse, dificultăţi în respiraţie, şoc, comă, moarte.

      Noi putem să murim de pe urma gazelor, fără să mai vorbim de încălzire. Chiar acum, din cauză că există deja foarte mult metan eliberat în atmosferă, mai multe persoane au boli mintale sau alte boli fizice, după cum spun cercetările ştiinţifice.

      Gazul metan poate duce la dureri de cap, boli la nivelul sistemului respirator şi al inimii, şi în doze mai concentrate duce la moarte prin sufocare. Este la fel ca otrăvirea cu monoxidul de carbon. Este de 23 de ori mai letal decât CO2.

      Alte gaze letale din zootehnie

      De asemenea şi alte gaze letale, toxice sunt emise de industria zootehnică. Aceasta este cea mai mare sursă globală de oxid de azot, 65%, un gaz de seră cu un potenţial de încălzire de 300 de ori mai mare decât CO2. La fel, industria zootehnică emite 64% din tot amoniacul care duce la ploaia acidă şi din sulfura de hidrogen, un gaz letal. Deci, oprirea industriei animale va elimina toate aceste gaze letale, şi la fel şi metanul.69

      Efectele devastatoare ale carbonului negru

      Carbonul negru reprezintă particulele de gaze de seră care reţin căldura de 680 de ori mai mult decât CO2 şi fac ca straturile de gheaţă şi gheţarii din toată lumea să se topească şi mai repede. Până la 40% din emisiile de carbon negru vin din arderea pădurilor pentru industria animală.

      Cercetătorii au găsit că 60% din particulele de carbon negru din Antarctica au fost duse acolo de vânt din pădurile Americii de Sud, care au fost arse ca să elibereze terenul pentru industria de animale.70

      Opriţi producţia de carne ca să realizaţi un efect de răcire mai rapid

      Dacă vrem să vedem răcirea planetei noastre în următoarele 1-2 decenii, cel mai eficient este să reducem metanul mai întâi. Şi din cauză că cea mai mare sursă de metan de pe planetă este industria animalelor, a fii vegan este cea mai rapidă cale de a reduce metanul, reducând în acest fel efectul de încălzire al planetei repede şi cu succes.

      Dr. Kirk Smith, cercetător din S.U.A. şi membru al IPCC-ului, a arătat că rata de dispariţie a metanului întrece rata de dispariţie a CO2, şi că metanul dispare aproape complet într-un deceniu, în timp ce CO2 va rămâne în atmosferă şi va încălzi planeta timp de mii de ani! Deci, dacă vrem o răcire rapidă a planetei, noi trebuie să eliminăm gazele care dispar din atmosferă mai repede.71

      Cu alte cuvinte, metanul face mai multe stricăciuni pe termen scurt, dar dacă îl oprim, o să putem inversa mersul actual al încălzirii globale foarte repede.

      Cel mai bun lucru este să oprim consumul de carne, să oprim omorul animalelor, să oprim creşterea animalelor. Atunci, emisia gazului metan şi oxidului de azot vor fi oprite! Şi astfel, noi putem să reducem o mare parte din poluarea aerului şi din procesul de încălzire globală. Eu am spus deja că 80% din în călzirea globală va fi oprită aproape imediat şi putem să vedem rezultatele în câteva săptămâni.

      Conservaţi oceanele

      Opriţi producţia zonelor moarte

      Mai sunt şi alte beneficii imense obţinute de pe urma opririi producţiei de animale. Zonele moarte din oceane, de exemplu, sunt cauzate mai ales de scurgerile din agricultura folosită pentru nutreţul animalelor.

      Zonele moarte sunt ameninţări serioase la adresa ecosistemelor oceanului, dar ele pot fi reînviate dacă noi oprim poluarea lor cu activităţile noastre legate de producţia animală.

      Zona moartă masivă din Golful Mexic, cât mărimea statului New Jersey, care sufocă toate vieţuitoarele marine de acolo, este copleşitoare din cauza scurgerilor de azot din Midwest, de la gunoiul animal şi de la îngrăşămintele folosite pentru nutreţul animal. Gunoiul acesta este toxic. Conţine antibiotice, hormoni şi pesticide, şi o concentraţie de 10-100 de ori mai mare de microbi patogeni cum ar fi E. coli şi salmonela, în comparaţie cu gunoiul uman.72

      În 1995, o lagună de gunoi porcin, mare de opt acrii, s-a rupt în Carolina de Nord, şi s-au scurs 25 de milioane de galoane de gunoi toxic, de două ori volumul celebrei scurgeri de petrol Exxon-Valdez [între 260.000 – 750.000 barili sau 41.000 - 119.000 m³ de petrol crud]. Sute de milioane de peşti din Fluviul Nou al statului au fost omorâţi pe loc din cauza azotului din gunoi, alături de alte efecte dăunătoare care au avut loc când contaminarea a ajuns în ocean.73

      “Numărul zonelor moarte din oceane, lipsite de oxigen, a crescut de la 49 în 1960, la 405 în 2008.” 74

      — Robert J. Diaz şi Rutger Rosenberg, ecologişti marini de frunte

      Opriţi pescuitul şi refaceţi viaţa marină

      Noi avem nevoie cu disperare de peştele marin ca să echilibreze oceanul, altfel viaţa noastră o să fie în pericol.

      Pescuitul contribuie la încălzirea globală mai ales prin perturbarea ecosistemelor complexe ale oceanelor lumii. Ecosistemele marine echilibrate sunt extrem de importante, când peste două treimi din planetă este acoperită de oceane.

      Oceanul este un ecosistem foarte complex, unde fiecare vieţuitoare are o funcţie unică. Deci, îndepărtarea chiar şi a peştilor mici, ca oamenii să-i consume, duce la un dezechilibru în mare. În realitate, noi vedem deja efectul acestui dezechilibru asupra mamiferelor marine.

      Opriţi pescuitul şi atunci viaţa marină o să se refacă. Pescuitul intensiv a făcut ca sardelele să dispară din zona de ţărm a Namibiei şi erupţiile de gaze toxice au creat o zonă moartă care distruge ecosistemele zonei, din cauza absenţei acestei specii mici, smerite, dar foarte puternică ecologic.75

      Pescuitul intensiv a făcut ca peştele rămas să fie şi mai mic, deci mărimea găurilor din plasele de pescuit a trebuit micşorată ca să prindă peştele mai mic, ceea ce a făcut să fie prinşi şi alţi peşti. Deci, a distrus şi mai mult ecosistemele marine şi a distrus şi mai mult peştii marini. Aceştia sunt maceraţi ca nutreţ animal, folosiţi ca îngrăşăminte sau aruncaţi înapoi în mare ca peşte mort. De exemplu, pentru fiecare tonă de creveţi pescuiţi, trei tone de peşte sunt omorâţi în acelaşi timp şi aruncaţi.

      La fel, un studiu din S.U.A. a revelat că porcii şi puii sunt forţaţi să consume de două ori mai multă hrană de mare decât consumă populaţia japoneză, şi de şase ori mai mult decât consumă oamenii din Statele Unite. Cel puţin o treime din tot peştele lumii prins astăzi este dat animalelor de consum, nici măcar oamenilor.

      “Dacă estimările diferite pe care le-am primit se adeveresc, atunci noi suntem în situaţia în care în 40 de ani rămânem efectiv fără peşte deloc.” 76

      — Pavan Sukhdev, şeful de la O.N.U. – Programul Mediului pentru Iniţiativa Economiei Verzi

      Mai este şi altă problemă numită aciditatea, când lipsa anumitor specii de peşte a dus la creşterea acidităţii oceanului, care la rândul său reduce capacitatea oceanului de a absorbi CO2.

      Piscicultura este ca zootehnia pe uscat. Cele două au probleme similare de mediu, printre care poluarea resurselor de apă. Fermele de peşte sunt zone mari, încercuite, de la ţărmul oceanelor, unde hrana neconsumată, gunoiul de la peşti, antibioticele sau alte medicamente şi chimicale, ajung în apa din mediul înconjurător, dăunând ecosistemelor şi poluând sursele de apă potabilă.

      Deci, cine crede că consumul de peşte nu duce la multe stricăciuni ale mediului, vă rog să se gândească din nou. Consumul oricărui produs animal are un impact negativ asupra oceanelor şi a lumii noastre.

      Opriţi criza de apă

      Industria animală: cel mai mare consumator de apă

      “Noi trebuie să reconsiderăm practicile noastre agricole şi felul în care gestionăm resursele de apă, cu agricultura şi industria animală care folosesc până la 70% din apa curată şi până la 80% din despăduriri.”

      — Ban Ki-moon

       

      Apa înseamnă totul pentru existenţa noastră. Noi trebuie să conservăm apa, trebuie să facem tot ce putem. Şi primul pas ca să începem este să fim vegani, pentru că industria animală foloseşte peste 70% din apa curată a planetei noastre.

      În timp ce 1,1 miliarde de oameni nu au acces la apa potabilă, noi risipim 3,8 miliarde de tone de apă curată preţioasă în fiecare an pentru producţia de animale.

      Noi avem [peste] şase miliarde de oameni în această lume iar sursele de apă freatică pentru puţuri, care aprovizionează peste jumătate din populaţia lumii noastre, mor, seacă. Şi primele zece sisteme de fluvii mari ale lumii seacă acum sau sunt pe cale să sece. Şi trei miliarde de oameni sunt în criză de apă.

       

      Noi suntem în criză de apă?

      O porţie de carne DE VITĂ foloseşte peste 1.200 galoane de apă.

      O porţie de carne DE PUI foloseşte 330 galoane de apă.

      O porţie DE POST cu TOFU, OREZ şi VEGETALE foloseşte doar 98 galoane de apă. 77


      Sursa datelor: Marcia Kreith, Water Education,

      Foundation, septembrie 1991 (Tabelul E3, p28)

       

      Chiar dacă nu facem duş, nu ne spălăm pe dinţi, cantitatea aceasta de apă este un nimic dacă ei nu opresc consumul de carne.

      Americanii îşi fac griji deja privind criza de apă. Gheţarii lor s-au topit foarte mult. Şi fluviile au secat mult. În câţiva ani, apa se poate să nu fie suficientă pentru 23 de milioane de oameni care depind de apă ca să supravieţuiască.78

      Regimul vegan bio: salvează peste 90% din apa lumii

      Producţia de carne foloseşte cantităţi masive de apă. Se cer până la 1.200 de galoane de apă curată şi bună, apă proaspătă, ca să produci o porţie de carne de vită.79 Din contră, o porţie întreagă vegană costă doar 98 de galoane de apă. Adică cu peste 90% mai puţin.

      Noi putem opri criza de apă. În timp ce din ce în ce mai mulţi oameni suferă de pe urma secetelor, noi nu ne putem permite să risipim apa. Deci, dacă vrem să oprim criza de apă şi să conservăm apa preţioasă, trebuie să oprim producţia de animale.

      Conservarea terenului

      Oprirea păşunatului instensiv şi a deşertificării

      Sectorul de creştere al animalelor este cel mai mare utilizator singular al terenului şi este distrugătorul numărul unu al pădurii tropicale.

      Noi trebuie să oprim păşunatul animal ca să ne protejăm solul şi să ne protejăm viaţa. Păşunatul intensiv este cauza majoră a deşertificării şi a altor stricăciuni, este responsabil de peste 50% din eroziunea solului.

      Noi avem pe Pamânt doar 30% uscat. Din aceste 30% foarte preţioase, o treime sunt folosite nu pentru supravieţuirea noastră adevărată ci pentru păşunatul vitelor sau pentru creşterea tonelor de nutreţ pentru hrana animalelor, toate acestea ca să producă câteva bucăţi de carne.

       

      De exemplu, aproape un miliard de acrii sau 80% din tot terenul agricol din S.U.A., şi aproape jumătate din toată suprafaţa S.U.A., sunt folosiţi pentru producţia de carne. Din contră, mai puţin de 3 milioane de acrii sunt folosiţi pentru creşterea tuturor produselor vegetale din ţară.80

      În Mexic, cercetările recente au arătat că 47% din teren a fost deja distrus de deşertificare, din cauza stricăciunilor de la industria vitelor.81 Şi 50-70% din ţară suferă de pe urma secetei de diferite grade.

      Curăţarea terenului pentru industria de animale a creat instabilitate şi degradarea serioasă a solului în tot Mexicul. În regiunile de nord ale Mexicului, aproape două-treimi din teren este clasificat ca fiind în stare completă sau accelerată de eroziune.82 Când vitele consumă toată vegetaţia şi bătătoresc pământul, ce rămâne în urma lor este un teren aproape cimentat, pe care nu mai poate creşte nimic. Aceasta înrăutăţeşte încălzirea globală pentru că mai mult carbon este eliberat din plantele moarte şi din terenul gol.

      Eradicarea foametei din lume

      Dacă fiecare ar mânca o dietă pe bază de plante, ar fi mâncare destulă ca să satisfacă 10 miliarde de oameni.

      Risipa de teren pentru creşterea animalelor de consum

      90% din toată soia, 80% din tot porumbul şi 70% din toate grânele crescute în Statele Unite sunt date vitelor pentru îngrăşare, în timp ce cu această cantitate am putea hrăni cel puţin 800 de milioane de oameni înfometaţi.84 Noi avem oameni muritori de foame, noi avem copii care mor la fiecare cinci secunde pentru că noi folosim prea mult teren, prea multă apă, prea multă mâncare pentru zootehnie, în loc să fie pentru oameni.

       

      Noi suntem în criză de hrană?

      ţi oameni în lume suferă de foame?

      1,02 miliarde de oameni.

      La fiecare cinci secunde, un copil moare de foame.

      Grânele date acum animalelor de consum sunt suficiente să hrănească aproape 2 miliarde de oameni.83

      — Julie Gellatley şi Tony Hardle

       

       

      Dacă noi nu consumăm carne, vom folosi produsele agricole, cerealele, ca să hrănim oamenii în loc să creştem mai multe animale în viitor. Deci, nu va mai fi deloc foamete şi nu vor mai fi războaie deloc din cauza foametei. Efectul este imens.

      Eficienţa folosirii terenului

      Sursa: USDA; FAO/WHO/UNICEF Protein Advisory Group, 2004,

       

      "Este nevoie între 3 şi 6 kg de proteine din plante ca să se producă 0.5 kg de carne.

      Este nevoie de 1000 de ori mai multă apă pentru a produce carne decât pentru a produce cartofi sau grâu.

      Este nevoie de 2 hectare de teren ca să întreţină un omnivor.

      Este nevoie de 1,2 hectare de teren ca să întreţină 20 de vegani.

      Deci, este nevoie de 80 de ori mai mult teren ca să se întreţină viaţa unui omnivor decât a unui vegan. 85

      — Gary L. Francione, Profesor de Drept, Facultatea de Drept de la Rutgers University, S.U.A., Vegan

       

      În plus, cu cât folosim mai mult produsele bio, metodele agricole naturale, cu atât avem mai multă hrană şi noi devenim mai sănătoşi iar solul o să devină şi el mai sănătos. Şi de atunci încolo, solul se va reface şi noi o să avem din ce în ce mai multă hrană.

       

       

      Opriţi defrişarea

      Noi trebuie să interzicem defrişarea şi trebuie să plantăm mai mulţi copaci, de exemplu. Acolo unde este eroziune sau un teren gol, trebuie să plantăm copaci.

      Despădurirea este făcută, de asemenea, din cauza producţiei de carne. Naţiunile Unite estimează că despăduririle sunt responsabile pentru aproximativ 20% din toate emisiile de gaze de seră, deci aproape toate despăduririle au legătură cu producţia de carne.86 80% din despăduririle Amazoniene au fost pentru păşunatul animal ca să pregătească animalele pentru tăiere, şi ce rămâne este pentru creşterea de soia folosită în mare parte pentru nutreţul animalelor.

      În fiecare an noi tăiem păduri la fel de mari cât Anglia, doar ca să creştem animale. De aceea, planeta noastră se încălzeşte şi atunci din ce în ce mai multe locuri au probleme cu inundaţiile şi seceta.

      Zonă de pădure tropicală de mărimea unui teren de fotbal este distrusă la fiecare secundă ca să producă 250 de hamburgeri.87

      Noi pierdem 55 de metri pătraţi de pădure tropicală pentru fiecare chiftea de hamburger.88

      Pădurile joacă un rol extrem de important în absorbţia CO2. De exemplu, pădurile din regiunea Nord-Vest a Pacificului din S.U.A. sunt capabile să absoarbă jumătate din toate emisiile statului Oregon din S.U.A.

      În acord cu organizaţia ecologică Greenpeace, 8% din carbonul preluat de pădurile Pământului este depozitat în pădurile tropicale imense din bazinul fluviului Congo din Africa Centrală. Cercetătorii estimează că dacă se continuă defrişarea pădurilor din Congo se va elibera aceeaşi cantitate de CO2 cât a emis Marea Britanie în ultimii 60 de ani.89 Deci, este important să conservăm pădurea acum când putem.

      Copacii atrag apa, menţin solul şi opresc eroziunea. Şi ei ne dau oxigen şi umbră, sunt casa prietenilor pădurii, animalele, care la rândul lor menţin planeta pe calea bună, ecologică.

      [Despădurirea] nu înseamnă [doar] schimbarea permanentă a temperaturii lumii, a ploilor şi vremii, pe care pădurea le reglează. Nu înseamnă doar milioane de oameni care şi-au pierdut modul de trai din cauza dependenţei de pădure. Ci înseamnă mai mult decât atât. Este vorba şi de dispariţia speciilor de plante şi animale care este de 100 de ori mai rapidă decât rata naturală, şi ne ruinează ecosistemele.

      Din fericire, noi avem soluţia la îndemână, soluţia vegană bio. Noi trebuie să acceptăm soluţia vegană bio ca singura care o să ne salveze planeta acum.

      Terenul pentru păşunatul şi hrana animalelor ar putea deveni pădure care să ajute la reducerea încălzirii globale. În plus, dacă tot terenul arabil ar fi transformat în ferme vegane bio, atunci am putea hrăni toţi oamenii şi aproape 40% din toate gazele de seră din atmosferă ar putea fi absorbite. Acestea se adaugă la eliminarea a peste 50% din emisiile cauzate de creşterea animalelor de consum.90

      De aceea, ca un sumar, noi putem elimina majoritatea gazelor de seră produse de om pur şi simplu prin adoptarea unui stil de viaţă vegan şi bio, fără produse animale.

      Conservaţi energia

      Costul energetic al producţiei de carne

      Producţia de carne este foarte mare consumatoare de energie şi foarte ineficientă energetic. Ca să produci doar 1 kg de carne de vită, se consumă 169 mega Joule (169 milioane de watts) de energie, sau energie suficientă ca să conduci o maşină medie europeană 250 de kilometri!

       

      Sursa: Giddon Eshel şi Pamela A. Martin. „Dieta, Energia şi

      Încălzirea globală”, Earth Interaction, Vol. 10 (2006), articolul Nr. 9.

       

      Pentru o porţie de 170 g de carne de vită se consumă de 16 ori mai multă energie din combustibili fosili decât pentru o porţie de mâncare vegană ce conţine trei feluri de legume şi orez.

      Şeful de la IPCC, O.N.U., dr. Rajendra Pachauri, a subliniat că mai departe carnea cere congelare, transport şi depozitare, creşterea şi transportul hranei animalelor, foarte multă împachetare, foarte multă pregătire la temperaturi înalte pentru perioade lungi de timp şi foarte mult gunoi animal ce trebuie să fie procesat şi aruncat. Producţia de carne este foarte scumpă şi ineficientă, foarte nesustenabilă, deci este o afecere păguboasă să produci carne.91

      Costul adevărat al cărnii

      “Ca să produci 0,5 kg de carne de vită se cer aproape 1.000 litri de apă, 6 kg de grâne, 17 kg de sol de suprafaţă şi energie echivalentă cu 4 litri de benzină. Dacă toate aceste costuri ar fi reflectate în preţul produsului, fără subvenţii, cel mai ieftin hamburger din Statele Unite ar costa 35 $.”92

      — John Robbins

      Refaceţi biodiversitatea

      Totul pe această planetă, inclusiv noi, este interconectat, noi ne ajutăm unii pe alţii ca să ne facem viaţa aici mai confortabilă şi mai uşor de trăit. Dar dacă noi nu ştim asta, ne omorâm pe noi. De fiecare dată când omorâm un copac sau un animal, noi omorâm o parte mică din noi.

      În oceane şi în apele dulci, foarte multe specii de peşte au dispărut deja, şi ecosisteme marine întregi, cum ar fi reciful de corali, au fost decimate din cauza practicilor cum ar fi pescuitul cu năvodul şi cu substanţe explozive. Pe uscat, consumul de carne este responsabil pentru despăduririle unor regiuni mari pentru creşterea nutreţului, cum ar fi soia, care este dat animalelor de consum.

      Statulul ameninţării speciilor analizat integral pe grupe taxonomice

      Credit: Secretariatul pentru Convenţia despre Diversitatea

      Biologică, Global Biodiversity Outlook, 3, 2010. http://www.

      cbd.int/doc/publications/gbo/gbo3-final-en.pdf, p.28

       

      Aceste activităţi care ne distrug biodiversitatea, contribuie la creşterea alarmantă a dispariţiei plantelor şi animalelor.93

      Recuperarea fluviilor şi solului de pe urma poluării

      Dacă vrem cu adevărat să conservăm apa curată, sigură, pentru noi şi copiii noştri, trebuie să oprim producţia de animale şi să adoptăm alimentaţia pe bază de plante.

      Agenţia pentru Protecţia Mediului din S.U.A. estimează că agricultura, care este în mare parte destinată producţiei de carne, este responsabilă pentru aproape trei sferturi din problemele poluării apei din ţară.94 O singură fermă de porci cu aproape 500.000 de porci generează mai mult gunoi pe an decât cei 1.5 milioane de locuitori din Manhattan, oraşul New York. În statul Virginia, chiar şi fermele avicole produc de 1,5 ori mai mult amoniac decât toţi oamenii care trăiesc în aceeaşi zonă. Nu există nici o lege care să reglementeze acestea.

      Cei 1,8 milioane de porci din Irlanda generează mai mult gunoi decât toată populaţia de 4,2 milioane de oameni!

       Pe măsură ce pământul nu poate absorbi complet gunoiul, o mare parte din exces ajunge în râurile şi solul nostru. Noi vorbim despre o cantitate oribilă de material toxic care aduce un set mare de probleme, care conţine gaze toxice cum ar fi sulfura de hidrogen şi amoniacul, reziduri de pesticide, hormoni, antibiotice şi bacterii ca E. coli, care ar putea şi chiar duc la otrăvirea hranei şi moartea.

      Alături de gunoi sunt şi scurgerile de chimicale de la recoltele pentru hrana animalelor, care, aşa cum au demonstrat cercetătorii, duc la zonele moarte şi la exploziile de alge toxice, acele alge verzi care cresc în apă.

      Un astfel de eveniment a avut loc în Anglia şi Franţa, unde sunt localizate o mare parte din fermele industriale şi o treime din fermele de lapte. Pe coasta Angliei, gunoiul provenit din scurgeri de chimicale care a ajuns în mare a dus la explozia de alge toxice, care emit un gaz letal, mortal, sulfura de hidrogen. De curând la ştiri a fost prezentat cazul unui cal care a murit într-o jumătate de minut după ce a intrat în alge. De aceea acum se cercetează riscul asupra sănătăţii celor 300 de locuitori din zona respectivă.

      Ca lucrurile să fie şi mai grave, nu există o reglementare a reciclării gunoiului animal, adică nimic nu poate opri aceste activităţi de contaminare care duc la boli sau chiar la moartea unui număr masiv de animale şi de oameni.

      (Consultaţi Anexa 9 pentru mai multe exemple despre poluarea de la gunoiul animal.)

      Uşurarea costului financiar şi al sănătăţii

      Salvaţi miliarde din costul de rezolvare al schimbării climei

      Liderii sunt îngrijoraţi de costul mare pe care îl presupune rezolvarea problemei schimbării climei. Însă veştile bune sunt acelea că dacă lumea trece la o alimentaţie fără produse animale, atunci am putea reduce costul cu mai mult de jumătate. Asta înseamnă că noi o să economisim zeci de miliarde de dolari.   

       

      Costul schimbării climei

      “Un studiu al Comisiei Europene estimează că schimbarea climei ar costa aproape 74 de trilioane de dolari. Creşterea mării cu un metru ar creşte daunele de pe urma furtunilor cu încă 1,5 miliarde de dolari.” 95

      — Cercetătorii mediului F. Ackerman şi E. Stanton

      “Costul inacţiunii ar putea ajunge la 176 miliarde dolari anual, până în 2100, pentru Japonia.” 96

      — Prof. Nobuo Mimura şi colegii săi

      Economiile din dieta vegană

      Adoptarea globală a unei alimentaţii vegane ar putea reduce 80% (32 trilioane de dolari) din suma aproximativă de 40 trilioane dolari, care reprezintă costul schimbării climei până în 2050.97

      Reduce costul sănătăţii

      Riscul consumului de carne pentru sănătate este din ce în ce mai evident în aceste zile. Animalele de consum sunt hrănite constant cu antibiotice şi hormoni în exces, care apoi sunt consumate de oameni sub formă de carne, deci pun în pericol sănătatea oamenilor.

      Mai sunt şi alte produse toxice din abatoare, cum ar fi amoniacul şi hidrogenul sulfurat. Aceste substanţe otrăvitoare au cauzat decese printre muncitori, din cauza toxicităţii lor extreme.

      Folosită drept hrană, carnea este pur şi simplu unul din cele mai nesănătoase, neigienice, otrăvitoare lucruri care ar putea fi consumate vreodată de oameni. Noi nu ar trebui să consumăm niciodată carne, deloc, dacă iubim şi preţuim sănătatea şi viaţa noastră. Fără carne o să trăim mai mult, mai sănătos şi mai înţelept.

      Din punct de vedere ştiinţific, carnea s-a dovedit că duce la tot felul de cancere, la boli de inimă, hipertensiune arterială, apoplexie şi obezitate. Lista poate continua. Toate aceste boli omoară milioane de oameni în fiecare an, milioane şi milioane de oameni mor sau sunt handicapaţi din cauza bolilor legate de consumul de carne. Tragediile cauzate de carne nu se mai termină deloc. Noi ar fi trebuit să ştim toate acestea până acum, riscurile fiind demonstrate atât stiinţific cât şi medical.

      Noi nu am menţionat deloc până acum condiţiile mizerabile, mediul înghesuit unde animalele sunt ţinute până când sunt ucise şi care promovează transmisia de boli cum ar fi virusul gripei porcine. Unele boli transmise de carne, cum ar fi forma umană a bolii vacii nebune, sunt fatale pentru fiecare caz. Cine contactează boala vacii nebune va muri în durere şi amărăciune. Alţi contaminanţi cum ar fi E. coli, salmonela, etc., pot duce la probleme serioase de sănătate, pe termen lung, uneori ducând chiar la moarte.

      Într-o lume vegană nu vor mai fi deloc veşti triste despre copilul cuiva care a murit din cauza bolii creierului sau a paraliziei de la E. coli, bacteria fatală care îşi are originea aproape mereu în animalele de la ferme. Nu vor mai fi deloc dureri de inimă din cauza pandemiei de gripă porcină sau de boala vacii nebune, cancer, diabet, apoplexie sau infarct miocardic, samonela, Ebola, etc. Chiar şi SIDA de care ne temem aşa de mult, vine la origine de la vânatul animalelor sălbatice pentru hrană. Bolile animale de pe urma mediului oribil, murdar din fermele industriale sunt responsabile pentru mai mult de 75% din toate bolile infecţioase ale oamenilor.

      Chiar şi laptele, care oficial ni s-a spus că este bun pentru noi, din contră, este otrăvit şi duce la boli (şi desigur şi pierderi financiare). Prezentăm câteva exemple: microbii bacterieni, pesticidele şi enzimele din brânză provin din peretele intern al stomacului animalelor; cancer de sân, de prostată şi testicular de pe urma hormonilor prezenţi în lapte; listerioza şi boala Crohn; hormonii şi grăsimile saturate din lapte duc la osteoporoză, obezitate, diabet şi boli de inimă.

       

      Preţul cărnii şi lactatelor asupra sănătăţii

      Bolile cardiovasculare au costat

      503,2 miliarde $ în 2010 în S.U.A.98

      Tratamentul cancerului costă 6,5 miliarde $ pe an în S.U.A.

      Tratamentul diabetului costă 174 miliarde $ pe an în S.U.A.

      Tratamentul individual împotriva obezităţii costă 93 miliarde $ pe an.99

      Cumpăraţi timp pentru tehnologiile verzi

      Noi nu putem elimina CO2 aşa de repede pentru că nu avem în acest moment investiţiile tehnologice cu care să înlocuim tehnologiile pe care le avem în acest moment. Câte maşini electrice vedeţi mergând pe străzile din Statele Unite? Cât CO2 elimină ele? Nu prea mult. Dar poluarea de la metan care vine din creşterea animalelor, dacă o oprim, nu mai avem căldură deloc!

      Există deja unele tehnici mai avansate de captare a CO2 şi amestecare cu apa mării ca să creeze ciment. Aceasta va reduce CO2 rezultat din alte metode de producere a cimentului şi va reduce din CO2 nou, ca să nu mai polueze aerul. Însă, orice tehnologie nouă ia prea mult timp ca să fie dezvoltată şi să fie valabilă pe piaţă.

      Terenul natural de câmpie şi de pădure este mult mai eficient în a absorbi CO2 decât tehnologiile de captare, după cum spune Programul Mediului de la O.N.U. În afară de aceasta, este riscant, cred eu. Nu sunt încă testate. Ce se întâmplă dacă carbonul se scurge înapoi în atmosferă într-o cantitate concentrată în felul acesta? Când îl captăm an de an, decadă după decadă, dacă se întâmplă ceva şi se scurge, atunci ce să facem?

      Deci, cu regimul vegan, noi mâncăm ce este mai bun pentru sănătatea noastră, pentru animale, pentru mediu şi natura o să facă restul să refacă balanţa şi să salveze lumea noastră.100

       Anterioare      Următorul   
    Capitolul 1.
    Capitolul 2.
    Capitolul 3.
    Capitolul 4.
    Capitolul 5.
    Capitolul 6.


    Copyright © The Supreme Master Ching Hai. All rights reserved. *